Orașul Șușa – capitala culturală a Azerbaidjanului.

Șușa este coroana Karabahului, un loc sacru și drag pentru poporul nostru. Dragostea pentru Șușa este o parte integrantă a vieții spirituale a fiecărui azerbaidjan.

„Fără Șușa nu există Karabah, fără Karabah, nu există Azerbaidjan” – aceste cuvinte ale liderului național al Azerbaidjanului, Heydar Aliyev, caracterizează semnificația orașului Șușa pentru azerbaidjeni.

Înființat în 1752 de hanul Karabahului Panahali han, orașul Șușa, care sărbătorește anul acesta 270 de ani de existență, a trecut printr-o cale de dezvoltare substanțială, a jucat un rol excepțional în viața culturală și socio-politică a Azerbaidjanului și a întregului Caucaz de Sud.

Din 1755 până în 1823, Șușa a fost capitala Hanatului Karabah. Oraşul a fost renumit pentru viața culturală bogată, arhitectura magnifică, țesutul covoarelor. Șușa s-a dezvoltat rapid și a devenit în scurt timp unul dintre cele mai mari centre economice ale Hanatului Karabah și a întregului Azerbaidjan. Populația era dominată de artizani și negustori. În oraș erau multe moschei, caravanseraiuri și bazaruri. Intrarea principală în cetatea Șușa – porțile Ganja, au fost bine conservate până în prezent. Acest loc este una dintre atracțiile orașului.

În 1840, Șușa era un oraș de județ din regiunea Caspică a Imperiului Rus. În 1867 a fost anexată provinciei Elizavetpol. Din 1918 până în 1920, Șușa a făcut parte din Republica Democrată Azerbaidjan, iar după aceea, ca parte a RSS Azerbaidjan, a intrat în Uniunea Sovietică.

Dezvoltarea rapidă a orașului Șușa în anii 70 ai secolului trecut este strâns legată de numele liderului nostru național Heydar Aliyev. Hotărâri importante privind dezvoltarea orașului au fost luate din inițiativa lui Heydar Aliyev. De atunci, munca creativă în Șușa a câștigat mare amploare. Șușa a devenit faimos ca un mare oraș industrial. Pe teritoriul său se afla o fabrică de producție, un magazin de țesut al fabricii de mătase Karabah, o fabrică de instrumente muzicale orientale. Pentru rezidenții și oaspeții orașului Șușa funcționau sanatorii, case de odihnă, tabere de sănătate pentru copii, stațiuni turistice. Instituţiile de învăţământ ale oraşului au pregătit specialişti în domeniul agriculturii şi cadre didactice. În oraș au funcționat un număr mare de diverse societăți literare și muzicale, precum și școala de mugham.

În 1977, Șușa a primit statutul de oraș rezervație naturală și a continuat să se dezvolte, atrăgând turiști. Au fost făcuți și pași importanți pentru perpetuarea memoriei personalităților noastre culturale. Monumentele istorice au intrat sub protecția statului. Pe teritoriul orașului au început să se deschidă mausolee și muzee ale unor personalități marcante ale Azerbaidjanului. În Șușa există monumente de arhitectură a moștenirii religioase și culturale a Azerbaidjanului – mausoleul poetului și vizirul Hanatului Karabah Vagif, moscheea Yuharî Govhara aga, moscheea Saatlî, casa fondatorului muzicii clasice azerbaidjene Uzeyir Hajibeyli, casa fiicei ultimului han al Karabahului, poetesei Hurșidbanu Natavan, casa lui Bulbul, sute de monumente ale patrimoniului cultural UNESCO.

Șușa, remarcată prin poziția sa strategică, a fost ocupată la 8 mai 1992 de forțele armate ale Armeniei, care au declanșat o agresiune militară împotriva Azerbaidjanului. În timpul ocupației, sute de monumente istorice și culturale din oraș au fost distruse în urma unor acte de vandalism. Acest oraș străvechi și cel mai important al Hanatului Karabah din secolele XVIII-XIX, care a jucat rolul unui important centru cultural și politic, și care a devenit locul de naștere al genialialilor poeți, al marilor cântăreți și al compozitorilor, a fost grav deteriorat. Moscheile de pe întreg teritoriul Karabahului au fost distruse sau profanate.

Tratatele de pace Kurekchay, Gulistan și Turkmanchay semnate în secolul al XIX-lea, nu fac referire la niciun stat armean în regiune. Tratatul de la Kurekchay a fost semnat de Ibrahimhalil han din Șușa și Karabah (exact așa este marcat titlul său). După aceste evenimente istorice din secolul al XIX-lea, a început relocarea în masă a armenilor în Karabah. Și acesta nu este un secret pentru nimeni, comunitatea mondială, experții știu deja despre asta, ar fi bine ca publicul larg să cunoască și el acest fapt. Relocarea armenilor pe teritoriile azerbaidjene în secolele XIX și începutul secolului XX, separarea Zangezurului de Azerbaidjan și transferul lui Armeniei de către autoritățile sovietice în 1920 este, de asemenea, un fapt istoric. Transferul Irevanului (Yerevan – actuala capitala a Republicii Armenia) de către Republica Democrată Azerbaidjan ca și cadou Armeniei cu doi ani mai devreme este, de asemenea, un fapt istoric. În 1921, guvernul sovietic pregătea o altă provocare împotriva Azerbaidjanului – Biroul Caucazian intenționa să separe și Karabahul de Azerbaidjan. Dar nu a funcționat și s-a decis ca acesta să rămână parte a Azerbaidjanului. Dar, în ciuda acestui fapt, un an mai târziu, complet nerezonabil, a fost creată pe teritoriul Azerbaidjanului o formațiune artificială – Regiunea Autonomă Nagorno-Karabah. La acea vreme, numărul azerbaidjenilor care trăiau în Armenia actuală era de două ori mai mare decât numărul armenilor care trăiau în Karabah. Dar din anumite motive, în Azerbaidjan a fost creată o regiune autonomă pentru armeni, dar în Armenia nu s-a creat nicio autonomie pentru populația azerbaidjană. Nagorno-Karabah a fost creat prin includerea simultană în componența sa a orașului antic azerbaidjan Șușa, cu scopul de a fi armenizat. Pentru că Șusa a rămas ca o fortăreață, toate drumurile către Șusa treceau prin teritorii locuite de armeni. Adică, pentru a rupe orașul Șușa de Azerbaidjan, l-au inclus în această formațiune artificială. Dar oricât au încercat, nu le-a reușit.

Nici în perioada de ocupație, armenii nu au reușit să o armenizeze. Oricât de mult a încercat partea armeană să efectueze acest lucru în ​trei decenii de ocupație, nu s-a putut schimba spiritul azerbaidjan al orașului Șușa.

Armenii ne-au dărâmat toate orașele. Cetățenii Azerbaidjanului, cetățenii străini care vin în aceste locuri sunt uimiți și îngroziți de actele de vandalism. Aceste acte de vandalism au fost efectuate în perioada de ocupație. S-au comis acte de barbarie, au fost distruse și jefuite toate clădirile, s-au furat chiar și pietre funerare.

Am salvat orașul Șușa de la captivitate și l-am returnat poporului nostru. În timpul Războiului Patriotic de 44 de zile, în care am luptat pentru restabilirea dreptății noastre, curajoasa armată azerbaidjană a eliberat orașul Șușa de sub ocupație pe 8 noiembrie 2020. Victoria de la Șușa a devenit o sărbătoare a spiritului eroic al poporului nostru și a intrat în istoria noastră drept Ziua Victoriei.

De aproape treizeci de ani am trăit ca o țară ale cărei teritorii au fost ocupate. A fost foarte greu pentru noi, pentru fiecare cetățean, pentru azerbaidjenii care locuiesc în străinătate. Dar astăzi situația este complet diferită. Suntem pe pământul nostru, stăm ferm pe el și nimeni nu ne va putea muta vreodată de pe aceste meleaguri. Șușa este un oraș străvechi azerbaidjan, așa a fost întotdeauna.

Astăzi, Azerbaidjanul scrie o nouă istorie. Steagul glorios, tricolor al Azerbaidjanului, arborează acum în Șușa. Vom restaura nu numai Șușa, ci toate teritoriile eliberate. A început munca constructivă, au fost lansate proiecte de infrastructură. Se calculează pagubele, se pregătesc masterplanuri ale orașelor. Armenii ne-au distrus orașele timp de 30 de ani, iar noi le vom restaura.

Astăzi, în Șușa sunt implementate proiecte gigantice pentru a restabili adevăratul aspect istoric al orașului. Odată cu construirea infrastructurii, la Șușa a început restaurarea monumentelor istorice și culturale, pentru a asigura eficiența și eficacitatea în organizarea lucrărilor de construcție, s-a acordat multă atenție administrației publice, a fost înființat Departamentul Rezervației de Stat al orașului Șușa.

Reînvierea tradiției de a organiza Festivalul de muzică “Harîbulbul” și Zilele poeziei Vagif în fața grandiosului său mausoleu indică, de asemenea, că Șușa reînvie rapid și este pe cale de a reveni pe deplin la fosta sa viață culturală.

Semnificația istorică și culturală, valoarea spirituală excepțională a orașului Șușa pentru poporul azerbaidjan dictează necesitatea de a-l trata cu multă grijă și sensibilitate deosebită.

Este important de menționat că Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a semnat un ordin prin care a declarat orașul Șușa capitala culturală a țării, iar 2022 a fost declarat anul Șușa. În plus, prin decizia Consiliului Permanent al organizației internaționale TURKSOY, orașul Șușa a fost ales capitala lumii turcice pentru anul 2023.

“Nu este o coincidență faptul că 8 noiembrie, ziua eliberării orașului Șușa, a fost declarată sărbătoare oficială de stat în Azerbaidjan, declarată zi a Victoriei și vom sărbători acest eveniment în fiecare an” a spus președintele la deschiderea festivalului de la Șușa. După cum a declarat Președintele Azerbaidjanului la acest eveniment – „prin lupte, bătălii, vărsând sânge ne-am întors la Șușa. Iar astăzi, cultura azerbaidjană și reprezentanții ei proeminenți s-au întors la Șușa, această întoarcere este o realitate pe care toată lumea trebuie să o ia în calcul”.

Astăzi, cu mare mândrie, cuvintele înțeleptului nostru Președinte, învingătorul Comandant-Șef Suprem Ilham Aliyev, rostite de acesta într-un discurs adresat poporului pe 8 noiembrie, ziua în care orașul Șușa a fost eliberat de sub ocupație, răsună pe buzele tuturor:

Dragă Șușa, ești liber!

Dragă Șușa, ne-am întors!

Dragă Șușa, te vom reînvia!

Dr. Huseyn N. Najafov,

Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar

al Republicii Azerbaidjan în România

https://ultima-ora.ro/orasul-susa-capitala-culturala-a-azerbaidjanului/