Declaratia Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Azerbaidjan cu ocazia celei de-a 25-a comemorări a genocidului de la Khojaly

Pe 26 februarie 2017 se împlinesc 25 de ani de la Genocidul de la  Khojaly.

Începând cu octombrie 1991, orașul a fost în întregime încercuit de forțele armate ale Armeniei. În noaptea de 25 spre 26 februarie 1992, după un bombardament cu artilerie grea, orașul a fost înconjurat şi luat cu asalt. Drept urmare, orașul Khojaly a fost ocupat de către forțele armate armene, sprijinite de efectivele regimentului motorizat de infanterie nr.336 din cadrul fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste (URSS). Invadatorii au distrus orașul Khojaly și cu o cruzime ieșită din comun, au supus populația pașnică unui carnagiu. Astfel, au fost omorâți 613 civili, printre care 106  femei, 63 de copii și 70 de persoane în vârstă. 1.000 de persoane au fost rănite și 1.275 au fost luați ostatici. Până in prezent, soarta a încă 150 de locuitori ai orașului Khojaly a rămas necunoscută.

Crimele în masă, atrocitățile precum scalparea, decapitarea, mutilarea și  sfârtecarea femeilor  gravide, comise  de forțele armate armene la Khojaly, au fost minuțios documentate de către organele legislative ale Republicii Azerbaidjan, de mai multe surse independente, inclusiv mass-media armeană, locală și internațională, dar și de martorii oculari ai tragediei.

Într-un interviu acordat jurnalistului britanic Thomas de Waal, recunoscând cu cinism crimele sale, fostul ministru al apărării, actualul Președinte al Armeniei Serj Sargsyan, spune: „înainte de Khojaly, azerbaidjenii au crezut că armenii nu pot ridica mâna împotriva populaţiei civile. Noi am fost în stare să distrugem acel stereotip.” (Thomas de Waal, “Black Garden: Armenia and Azerbaijan through peace and war” (New York and London, New York University Press, 2003, pp. 172)).

Evaluarea globală a cauzelor și consecințelor războiului declanșat de către Armenia împotriva Azerbaidjanului, demonstrează în mod clar că uciderea deliberată a populației pașnice și a apărătorilor Khojaly nu a fost un act separat sau întâmplător, ci a făcut parte dintr-o politică de anvergură și sistematică a Armeniei, bazată pe epurarea etnică și cruzime.

Crimele de război, crimele împotriva umanității și actele de genocid, comise de către Armenia în agresiunea ce continuă împotriva Republicii Azerbaidjan, reprezintă o  gravă încălcare a dreptului umanitar internațional și a drepturilor omului, în special, a Convenției de la Geneva din 1949, Convenției privind Genocidul, a Pactului Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, a Pactului Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale, a Convenției împotriva torturii și a altor tratamente crude, inumane sau degradante, a Convenţiei Internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, a Convenţiei cu privire la protecția Drepturilor Copilului și a Convenţiei privind protecția Drepturilor Omului și a libertăților fundamentale.

În plus față de răspunderea Republicii Armenia ca stat, în temeiul dreptului penal internațional, astfel de acte comise în contextul unui conflict armat, inclusiv în orașul Khojaly, sunt considerate infracțiuni penale internaționale, iar responsabilitatea pentru ele, pe bază individuală, revine celor, care au participat la aceste acte, inclusiv complicilor și ajutoarelor lor.

În decizia sa din 22 aprilie 2010, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a ajuns la o concluzie importantă în ceea ce privește crimele petrecute la Khojaly, calificând acțiunile celor care au săvârșit invazia ca fiind "cele mai grave acte, echivalente cu crime de război sau crime împotriva umanității."

Organele legislative naționale a peste 15 state, precum și Organizația de Cooperare Islamică au adoptat o serie de rezoluții și declarații, care au condamnat ferm masacrul civililor din Khojaly, iar tragedia de la Khojaly este recunoscută drept genocid și crimă împotriva umanității. Republica Azerbaidjan apreciază mult solidaritatea comunității internaționale în stabilirea adevărului și a dreptății privind  genocidul și crimele împotriva umanității, comise de către Armenia la Khojaly.

Genocidul de la Khojaly trebuie să găsească o apreciere juridică. Republica Azerbaidjan este încrezătoare că măsurile consecvente luate la nivel național, precum și cadrul juridic internațional existent, vor pune capăt  impunității și vor aduce în fața justiției pe cei responsabili de infracțiunile grave comise în timpul agresiunii Armeniei împotriva Azerbaidjanului.

Comemorând 25 de ani de la Genocidul din Khojaly, Republica Azerbaidjan cheamă comunitatea internațională să condamne și să recunoască crimele împotriva umanității, precum și actul de genocid, comis de Armenia la Khojaly împotriva populației pașnice din Azerbaidjan, printre care erau copii, femei și persoane în vârstă.