Armata azerbaidjană pe propriul teritoriu protejează integritatea teritorială a Azerbaidjanului

În data de 27 septembrie a acestui an forţele armate ale Armeniei, încălcând din nou grav regimul de încetare a focului, au supus poziţiile armatei azerbaidjene de-a lungul liniei de front la bombardamente intensive. Satul Gapanlî din regiunea Terter, satele Ciraglî şi Orta Ghervend din regiunea Agdam, satul Alhanlî şi Şukurbeyli din regiunea Fizuli şi satul Giogiug Mergianlî din regiunea Jabrayil au fost atacate cu arme de calibru mare, mortare şi instalaţii de artilerie de diferite calibre. Folosind diferite tipuri de arme, inclusiv artilerie grea, forţele armate armene din mai multe direcţii au tras şi asupra teritoriilor locuite din Azerbaidjan, ceea ce a dus la pierderi umane şi răniţi în rândul populaţiei civile. Până în prezent, 27 de civili au fost ucişi, 141 au fost răniţi şi sunt prejudicii grave a obiectivelor şi locuinţelor civile.

Pentru a preveni o următoare agresiune militară a Armeniei şi pentru a asigura siguranţa populaţiei civile care trăieşte de-a lungul liniei de contact, forţele armate din Azerbaidjan desfăşoară o contraofensivă şi iau măsuri de represalii în cadrul auto-apărării.

Ca răspuns la noul act de agresiune din partea Armeniei, Forţele Armate din Azerbaidjan, atunci când efectuează măsuri contraofensive, nu duc un război împotriva populaţiei civile, ci asigură protecţia acestora în cadrul dreptului internaţional umanitar.

În urma contraofensivei, forţele armate azerbaidjene au reuşit să suprime poziţiile de tragere ale Armeniei situate pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan şi să elibereze o parte dintre teritorii, câteva sate şi oraşul Jabrayil, care a fost sub ocupaţia Armeniei timp de 27 de ani. Operaţiunea noastră militară de succes continuă, iar Azerbaidjanul este hotărât să-şi elibereze pământurile şi să-şi restabilească integritatea teritorială.

În special, vreau să menţionez că forţele armate armene continuă să tragă intens asupra poziţiilor şi localităţilor azerbaidjene. Armenia vizează în mod deliberat civilii şi obiectivele civile folosind metode teroriste atunci când trage asupra civililor. Oraşul Ganja, unde locuiesc peste 500 de mii de cetăţeni, oraşul industrial strategic Mingacevir, precum şi Beylagan, Agjabedi, Goranboy şi alte regiuni au fost supuse focului de artilerie şi rachetelor interzise. La 4 octombrie, Armenia, după ce a efectuat o nouă provocare, a lansat două rachete cu rază medie de acţiune asupra regiunilor Khizi şi Abşeron. Experţii au stabilit că forţele armate armene au folosit bombe cu dispersie interzise şi rachete "Smerch" cu o mare putere distructivă pentru toate ţintele, inclusiv obiective civile şi strategice.

La 6 octombrie 2020, forţele armate armene au lansat rachete cu focoase de tip cluster pe teritoriul dens populat al regiunii Yevlah, situat departe de zona de conflict, pe teritoriul prin care trece principala conductă petrolieră de export din Azerbaidjan, Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC). Muniţia cu dispersie a căzut la doar 10 metri de conductă. Peste 300 de fragmente de rachete de tip cluster au fost împrăştiate în jur. Aceasta reprezintă o ameninţare gravă pentru viaţa şi sănătatea populaţiei civile.

Principala conductă petrolieră de export Baku-Tbilisi-Ceyhan are o mare importanţă strategică din punct de vedere economic şi politic, precum şi pentru securitatea energetică a Azerbaidjanului, Georgiei, Turciei, a regiunii în ansamblu, precum şi a statelor europene şi mondiale. În ultimele zile, partea armeană a tras peste 10 mii de feluri diferite de obuze şi rachete asupra zonelor dens populate din Azerbaidjan, peste 500 de case private au fost complet distruse sau grav avariate.

Bombardarea masivă a localităţilor azerbaidjene de către Armenia fără nicio necesitate militară nu este întâmplătoare şi se efectuează în mod intenţionat. Bombardarea sistematică a aşezărilor de către Armenia denotă faptul că acest plan a fost pregătit în prealabil şi inclus în programul de luptă şi formare a forţelor armate armene.

Aceste acţiuni ale Armeniei fac parte integrantă din politica de agresiune şi ocupaţie militară împotriva Azerbaidjanului, care continuă de mai bine de 30 de ani. În acest scop, forţele armate din Armenia folosesc bombe cu dispersie, interzise de convenţiile internaţionale.

Partea azerbaidjană, ghidată de dreptul internaţional umanitar şi de Convenţiile de la Geneva, prin organizaţiile internaţionale relevante, a avertizat de mai multe ori conducerea militară a Armeniei să se abţină de la artilerie şi atacuri cu rachete asupra localităţilor şi a civililor. Armenia nu a îndeplinit acest lucru şi a demonstrat din nou ipocrizie. Acest lucru arată încă o dată în mod clar că scopul Armeniei este de a trage în mod deliberat asupra civililor.

Republica Azerbaidjan a declarat în repetate rânduri că prezenţa forţelor armate armene pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan continuă să fie o ameninţare serioasă pentru pacea şi securitatea regională. Conducerea politico-militară a Armeniei reprezintă o ameninţare pentru întreaga regiune.

Atacurile forţelor armate armene asupra poziţiilor armatei azerbaidjene, bombardarea civililor şi a obiectivelor cu arme de calibru mare sunt un alt act de agresiune militară şi de utilizare a forţei de către Armenia împotriva Azerbaidjanului, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a normelor şi principiilor fundamentale ale dreptului internaţional, Rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU nr. 822, 853, 874 şi 884 din 1993, care cer retragerea completă şi necondiţionată a trupelor armene de pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan.

Noul act de agresiune armeană împotriva Azerbaidjanului, desfăşurat în data de 27 septembrie, este o continuare a provocărilor părţii armene puse în aplicare în ultimele luni, inclusiv încercări de ofensivă în direcţia Tovuz în perioada 12-16 iulie, provocările grupurilor de recunoaştere şi sabotaj în direcţia Goranboy din 23 august, politicii de relocare ilegală pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan, precum şi declaraţii şi activităţi provocatoare ale conducerii armene.

Aceste acţiuni ale Armeniei reprezintă o încălcare gravă a dreptului internaţional umanitar, a Convenţiei de la Geneva din 1949, precum şi a protocoalelor sale suplimentare. Scopul Erevanului este creşterea artificială a numărului de armeni pe teritoriile azerbaidjene, schimbarea caracteristicilor etnice şi culturale ale teritoriilor şi punerea în aplicare a politicii de anexare.

Preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, a declarat în repetate rânduri că retragerea trupelor armene din Nagorno-Karabah este singura condiţie pentru încetarea ostilităţilor.

În discursul său adresat poporului, Preşedintele Azerbaidjanului, vorbind despre loviturile provocate procesului de negociere prin declaraţiile cu caracter instigator ale conducerii armene, a remarcat că principalul obiectiv al Armeniei este de a întrerupe negocierile şi de a menţine statu quo-ul. Deşi şefii de stat, copreşedinţi ai Grupului OSCE Minsk au declarat în repetate rânduri că statu quo-ul este inacceptabil şi acest lucru înseamnă că ocupaţia trebuie să se încheie. Şeful statului a subliniat că responsabilitatea pentru dezvoltarea în continuare a evenimentelor legate de provocarea militară a Armeniei revine conducerii politice şi militare a Armeniei, armata azerbaidjană se luptă pe propriul teren, iar armata armeană nu ar trebui să se afle pe teritoriul azerbaidjan.

Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a adăugat că Armenia urmăreşte politica aşezarii ilegale pe teritoriile ocupate. Acest lucru este complet contrar Convenţiei de la Geneva. Aceasta este o altă provocare împotriva noastră. Aşezarea pe teritoriile ocupate este considerată infracţiune. În prezent, această politică continuă şi pe unele dintre teritoriile noastre ocupate. Numele regiunilor şi satelor noastre se schimbă, moştenirea istorică a azerbaidjenilor este ştearsă, monumentele noastre istorice sunt distruse şi moscheile azerbaidjene sunt profanate.

Comunitatea internaţională, conştientă de faptul că prezenţa ilegală a forţelor armate armene pe teritoriul ocupat din Nagorno-Karabah şi în şapte regiuni adiacente ale Azerbaidjanului, reprezintă o ameninţare gravă la adresa păcii şi stabilităţii în regiune şi demonstrează o poziţie de principiu cu privire la activităţile agresive şi de ocupare ale Armeniei împotriva Azerbaidjanului, pe baza normelor şi principiilor dreptului internaţional ar trebui să condamne politica de ocupaţie şi acţiunile provocatoare ale părţii armene împotriva Azerbaidjanului. Facem apel la comunitatea internaţională să condamne ferm crimele de război pe care Armenia le comite în mod intenţionat împotriva civililor. De asemenea, ar trebui să forţeze Armenia să respecte obligaţiile care decurg din dreptul internaţional, inclusiv din dreptul umanitar.

Azerbaidjanul a avertizat în repetate rânduri comunitatea internaţională că Armenia se pregăteşte pentru un nou act de agresiune şi război. Pe fondul dezbaterilor generale din cea de-a 75-a sesiune a Adunării Generale a ONU, într-un moment în care lumea luptă împotriva pandemiei COVID-19, conducerea politico-militară a Armeniei a recurs la o altă aventură şi provocare militară. Prin aceste acţiuni, conducerea armeană a demonstrat încă o dată lipsa de respect faţă de dreptul internaţional, Carta ONU şi comunitatea internaţională.

50 de partide politice care operează în Azerbaidjan au făcut o declaraţie comună în legătură cu provocarea pe scară largă a forţelor armate armene. Actualele partide politice care au semnat această declaraţie susţin în unanimitate măsurile politice şi militare întreprinse de comandantul-şef suprem, Preşedintele Ilham Aliyev, pentru a susţine integritatea teritorială a patriei noastre şi a asigura securitatea cetăţenilor noştri, precum şi pentru a preveni actele teroriste la scară largă comise de Armenia împotriva ţării noastre.

Poziţia noastră se bazează pe dreptul internaţional şi justiţie. Astăzi, armata azerbaidjană pe teritoriul său protejează integritatea teritorială a Azerbaidjanului. Noi restabilim justiţia. Karabah - este Azerbaidjan!

Dr. Huseyn N. Najafov,
Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Azerbaidjan în România

https://www.agerpres.ro/stiri/2020/10/08/comunicat-de-presa-ambasada-republicii-azerbaidjan-in-romania--587524