Genocidul de la Hodjalî – tragedia secolului XX

În noaptea dintre 25 și 26 februarie 1992, forțele armate armene, dotate cu arme și echipamente moderne, sprijinite nemijlocit de regimentul 366 al fostei URSS, au distrus orașul azerbaidjan Hodjalî, masacrând brutal sute de locuitori nevinovați – femei, bătrâni, copii. Acest act de genocid de o cruzime ieșită din comun a reprezentat o crimă nemaiîntilnită, îndreptată nu doar împotriva populației pașnice a orașului Hodjalî, ci și împotriva întregii umanități. Încă de la începutul secolului XX, naționaliștii armeni au declanșat atacuri sângeroase împotriva azerbaidjenilor, dar genocidul de la Hodjalî a fost unul dintre cele mai inumane.

În urma acestui masacru înfăptuit de către naționaliștii armeni împotriva poporului azerbaidjan, în scopul realizării ideii aberante de constituire a “Marii Armenii”, au fost ucise 613 persoane, inclusiv 106 femei, 63 copii și 70 de persoane în vârstă.

Într-o singură noapte au fost complet lichidate 8 familii, 25 de copii au pierdut ambii părinți, iar 130 de copii au rămas fără unul dintre părinți. În cadrul evenimentelor tragice, 487 persoane au fost rănite, 1275 de locuitori pașnici au fost luați ostatici, iar soarta a 150 este încă necunoscută.

A fost o acțiune premeditată, inumană, având drept scop exterminarea populației pe principiul apartenenței naționale. Prin urmare, conform dreptului internațional, tragedia de la Hodjalî este anume un genocid.

În cartea ,,Gradina neagră,, a cunoscutului jurnalistului britanic Thomas de Waal, este prezentat un interviu uimitor prin cinismul și sinceritatea sa cu Serj Sargsyan, care spunea: ,,Pană la Hodjalî, azerbaidjenii credeau că pot face glume cu noi, credeau că armenii nu sunt în stare să ridice mâna împotriva populației civile. Noi am reușit să demontăm acest stereotip.”

Autoritățile de atunci ale Azerbaidjanului nu au făcut nimic pentru a da o apreciere politică acelui eveniment monstruos, pentru ca informația obiectivă despre atacul sângeros să fie adusă în atenția comunității mondiale.

Numai după întoarcerea la putere a Liderului Național al poporului azerbaidjan, Heydar Aliyev, pentru prima dată această tragedie sângeroasă a fost evaluată just din punct de vedere politic și juridic. În anul 1994, la inițiativa Liderului Național Heydar Aliyev, Parlamentul Republicii Azerbaidjan, a declarat ziua de 26 februarie „Ziua Genocidului de la Hodjalî”.

Astazi, Azerbaidjanul înfăptuiește o activitate susținută și consecventă pentru a transmite comunității mondiale întregul adevăr despre numeroasele crime comise de naționaliștii armeni împotriva poporului nostru, inclusiv tragedia de la Hodjalî, recunoașterea sa ca genocid împotriva populației civile. Este o datorie civică și umană față de martirii de la Hodjalî.

În data de 8 mai 2008, la inițiativa coordonatorului general pentru dialog intercultural al Forumului pentru Tineret al Organizației Cooperării Islamice, Leyla Aliyeva, a început campania internațională de informare „Justiție pentru Hodjalî”. Până în prezent au avut loc activități în cadrul campaniei „Justiție pentru Hodjalî” în mai mult de 70 de țări.

Aniversarea genocidului de la Hodjalî este comemorată, cu durere în suflet în Republica noastră și în diferite țări ale lumii. Președintele Ilham Aliyev a apreciat tragedia de la Hodjalî drept o pagină sângeroasă a politicii de epurare etnică și genocid, efectuată pe parcursul mai multor secole de către naționaliștii agresivi armeni împotriva poporului azerbaidjan.

Datorită mobilizării forțelor comune și a realizării campaniei „Justiție pentru Hodjalî”, întreaga omenire a aflat despre crimele împotriva umanității săvârșite de către forțele armate armene împotriva populației pașnice azerbaidjene a orașului Hodjalî, iar recunoașterea internațională a acestui eveniment tragic crește cu fiecare an. 16 țări din lume, Organizația Cooperării Islamice, care întrunește 57 de țări membre au recunoscut evenimentele de la Hodjalî drept crimă împotriva umanității și genocid.

Acțiunea internațională în vederea acceptării petiției respective, care cere comunității internaționale evaluarea corectă a genocidului de la Hodjalî, continuă până în prezent. Aceasta – este pe de o parte, datoria noastră sfântă față de victimele genocidului, iar pe de altă parte, este foarte importantă pentru ca în lume să nu mai aibă loc asemenea acte agresive și inumane.

Activitățile criminale și teroriste ale forțelor armate armene împotriva civililor și a populației pașnice din Azerbaidjan continuă în mod deschis și în secolul XXI.

Pe 27 septembrie 2020, armata azerbaidjană, ca răspuns la provocarea pe scară largă a forțelor armate armene de pe linia frontului, a lansat o operațiune contraofensivă.

Faptul că în timpul Războiului Patriotic forțele armate armene au direcționat intenționat rachete balistice interzise către teritoriile din orașele noastre situate departe de linia frontului – Gandja, Tartar, Barda, Mingachevir și alte orașe care nu au ținte militare, demonstrează încă o dată caracterul terorist al acestei țări.

Astăzi putem spune cu mare mândrie că cel de-al doilea război din Karabah, prin voința fermă a Președintelui nostru, Ilham Aliyev, s-a încheiat cu o victorie convingătoare pentru statul azerbaidjan. Sub conducerea Comandantului-Șef Suprem, armata azerbaidjană în timpul Războiului de 44 de zile a dat dovadă de un mare curaj și o mare pregătire pentru luptă, reușind să ne returneze teritoriile, care erau ocupate de aproape 30 de ani. În această bătălie pentru justiție, armata azerbaidjană, care a intrat în istorie, a distrus forțele inamice, printre care se aflau și călăii genocidului de la Hodjalî.

Armata noastră, care a obținut o victorie istorică, a răzbunat victimele nevinovate ale acestui masacru. Sufletele tuturor martirilor noștri care au murit în Hodjalî, dar și pentru Karabah, și-au găsit pacea eternă.

Dr. Huseyn N. Najafov,

Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar

al Republicii Azerbaidjan în România

https://ultima-ora.ro/genocidul-de-la-hodjali-tragedia-secolului-xx/