30 de ani de la genocidul de la Hodjalî.

În noaptea dintre 25 și 26 februarie 1992, forțele armate armene, dotate cu arme și echipamente moderne,sprijinite nemijlocit de regimentul 366 al fostei URSS, au distrus orașul azerbaidjan Hodjalî, masacrând sute de locuitori nevinovați – femei, bătrâni, copii.

Acest act de genocid de o cruzime ieșită din comun a reprezentat o crimă nemaiîntâlnită, îndreptată nu doar împotriva populației pașnice a orașului Hodjalî, ci și împotriva întregii umanități. Încă de la începutul secolului XX, naționaliștii armeni au declanșat atacuri sângeroase împotriva azerbaidjenilor, dar genocidul de la Hodjalî a fost unul dintre cele mai inumane.

În urma acestui masacru înfăptuit împotriva poporului azerbaidjan, în scopul realizării ideii aberante de constituire a “Marii Armenii”, au fost ucise 613 persoane, inclusiv 106 femei, 63 copii și 70 de vârstnici. Într-o singură noapte au fost complet lichidate 8 familii, 25 de copii și-au pierdut ambii părinți, iar 130 de copii au rămas fără unul dintre părinți. În cadrul evenimentelor tragice, 487 persoane au fost rănite, 1275 de locuitori pașnici au fost luați ostatici, în timp ce soarta a 150 dintre ei încă nu este cunoscută.

Toate evenimentele tragice de la Hodjalî demonstrează în mod clar că acestea nu au fost întâmplătoare, ci o parte integrantă a politicii sistemice de violență a Armeniei. Masacrul intenționat al civililor din Hodjalî a fost bazat pe ura etnică și discriminarea națională, prin urmare, conform dreptului internațional, tragedia de la Hodjalî este catalogată drept genocid.

Pe lângă responsabilitatea Republicii Armenia pentru fapte ilegale la nivel internațional, anumite fapte săvârșite în contextul conflictului armat, inclusiv cele din orașul Hodjalî, sunt considerate drept infracțiuni penale internaționale. Cu toate acestea, până în prezent, față de cei implicați direct în tragedia de la Hodjalî și alte crime conexe, cum ar fi crimele de război și crimele împotriva umanității, nu a fost începută urmărirea penală.

În cartea ,,Grădina neagră” a jurnalistului britanic Thomas de Waal, este prezentat un interviu uimitor prin cinismul și sinceritatea sa cu Serj Sargsyan, care spunea: ,,Până la Hodjalî, azerbaidjenii credeau că pot face glume cu noi, credeau că armenii nu sunt în stare să ridice mâna împotriva populației civile. Noi am reușit să demontăm acest stereotip.”

Autoritățile de atunci ale Azerbaidjanului nu au făcut nimic pentru a da o apreciere politică acelui eveniment monstruos, pentru ca informația obiectivă despre atacul sângeros să fie adusă în atenția comunității mondiale. Numai după întoarcerea la putere a Liderului Național al poporului azerbaidjan, Heydar Aliyev, pentru prima dată această tragedie sângeroasă a fost evaluată just din punct de vedere politic și juridic. În anul 1994, la inițiativa Liderului Național, Heydar Aliyev, Parlamentul Republicii Azerbaidjan, a declarat ziua de 26 februarie „Ziua Genocidului de la Hodjalî”.

Astăzi, Azerbaidjanul înfăptuiește o activitate susținută și consecventă pentru a transmite comunității mondiale întregul adevăr despre numeroasele crime comise de naționaliștii armeni împotriva poporului nostru, inclusiv tragedia de la Hodjalî, recunoașterea sa ca genocid împotriva populației civile este o datorie civică și umană față de martirii de la Hodjalî.

În data de 8 mai 2008, la inițiativa coordonatorului general pentru dialog intercultural al Forumului pentru Tineret al Organizației Cooperării Islamice, Leyla Aliyeva, a început campania internațională de informare „Justiție pentru Hodjalî”. Până în prezent au avut loc activități în cadrul campaniei „Justiție pentru Hodjalî” în mai mult de 70 de țări.

Genocidul de la Hodjalî este comemorat cu durere în suflet în țara noastră și în diferite state ale lumii. Președintele Ilham Aliyev a apreciat tragedia de la Hodjalî drept o pagină sângeroasă a politicii de epurare etnică și genocid, efectuată pe parcursul mai multor secole de către naționaliștii agresivi ai Armeniei împotriva poporului azerbaidjan.

Datorită mobilizării forțelor comune și a realizării campaniei „Justiție pentru Hodjalî”, întreaga omenire a aflat despre crimele împotriva umanității săvârșite de către forțele armate armene împotriva populației pașnice azerbaidjene a orașului Hodjalî, iar recunoașterea internațională a acestui eveniment tragic crește cu fiecare an. 17 țări din lume, Organizația Cooperării Islamice, care întrunește 57 de țări membre, precum și organele legislative ale 24 de state din SUA au recunoscut evenimentele de la Hodjalî drept crimă împotriva umanității și genocid. În decizia sa din 22 aprilie 2010, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a ajuns la o concluzie importantă prin evaluarea comportamentului celor implicați în atacul asupra Hodjalî – acțiunile lor au fost evaluate drept ”acte de o gravitate deosebită care pot constitui crime de război sau crime împotriva umanității”.

Acțiunea internațională în vederea realizării campaniei „Justiție pentru Hodjalî”, care cere comunității internaționale evaluarea corectă a genocidului de la Hodjalî, continuă până în prezent. Aceasta – este, pe de o parte, datoria noastră sfântă față de victimele genocidului, iar pe de altă parte, este foarte importantă pentru ca în lume să nu mai aibă loc asemenea acte agresive și inumane.

Activitățile criminale și teroriste ale forțelor armate armene împotriva civililor și a populației pașnice din Azerbaidjan continuă în mod deschis și în secolul XXI.

Pe 27 septembrie 2020, armata azerbaidjană, ca răspuns la provocarea pe scară largă a forțelor armate armene de pe linia frontului, a lansat o operațiune contraofensivă.

În timpul Războiului de 44 de zile din Karabah, forțele armate armene au atacat din nou teritoriile locuite din Gandja, Tartar, Barda, Mingacevir și alte orașe care nu au ținte militare și sunt departe de zona de conflict.Această tragedie este un alt exemplu teribil al politicii de curățare etnică și genocid împotriva poporului azerbaidjan de către naționaliștii armeni.Atât genocidul de la Hodjalî din 1992, cât și bombardarea populației civile din 2020 demonstrează în mod clar politica de violență intenționată a Armeniei împotriva azerbaidjenilor.

Astăzi putem spune cu mare mândrie că Războiul Patriotic din Karabah, prin voința fermă a Președintelui nostru, Ilham Aliyev, s-a încheiat cu o victorie convingătoare pentru Azerbaidjan. Sub conducerea Comandantului-Șef suprem, armata azerbaidjană în timpul Războiului de 44 de zile a dat dovadă de un mare curaj și o mare pregătire pentru luptă, reușind să ne returneze teritoriile, care erau ocupate de aproape 30 de ani. În această bătălie pentru dreptate, armata azerbaidjană, care a intrat în istorie, a distrus forțele inamice, printre care se aflau călăii genocidului de la Hodjalî.

Armata noastră, care a obținut o victorie istorică, a răzbunat victimele nevinovate ale acestui masacru. Sufletele tuturor martirilor noștri care au murit în Hodjalî, dar și pentru Karabah, și-au găsit pacea eternă.

Dr. Huseyn N. Najafov,

Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar

al Republicii Azerbaidjan în România

https://ultima-ora.ro/30-de-ani-de-la-genocidul-de-la-hodjali/?fbclid=IwAR3CMY1K9S9STh-0TCv2UpLvUz_eUl0sIiLQtnNR-pU2L8INXfFiL94mJd0