Novruz – istorie și tradiții în Azerbaidjan

Un popor care nu-și amintește și urmează  tradițiile strămoșești este un popor fără viitor, datoria noastră este să le păstrăm cu sfințenie și să le transmitem urmașilor noștri. Una dintre cele mai frumoase și străvechi tradiții ale poporului azerbaidjan precum și ale altor țări ale lumii este Novruzul. Sărbătorit în perioada 20-21 martie, acesta umple sufletele și casele oamenilor de lumină și bucurie.

Cuvântul Novruz (Navruz, Nooruz, Nevruz, Naurîz) înseamnă „zi nouă”, ortografia și pronunția acestuia pot varia în funcție de țară.

Novruz, ziua echinocțiului de primăvară, este sărbătorit ca începutul noului an de peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume și este sărbătorit de peste 3.000 de ani în Balcani, Orientul Mijlociu, Caucaz, Asia Centrală, bazinul Mării Negre și în alte regiuni.

De-a lungul mileniilor istoriei sale, sărbătoarea a prins rădăcini printre multe popoare din est care au fost influențate de cultura zoroastriană. Nu este o coincidență faptul că, la 30 septembrie 2009, cu sprijinul a 24 de state, Novruz a fost inclus de UNESCO în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial și puțin mai târziu, în februarie 2010, la propunerea Azerbaidjanului, Albaniei, Afganistanului, Macedoniei de Nord, Indiei, Iranului, Kazahstanului, Kârgâzstanului, Tadjikistanului, Turkmenistanului și Turciei printr-o rezoluție specială adoptată la cea de-a 64-a sesiune a Adunării Generale a ONU, 21 martie a fost declarată Ziua Internațională a Novruzului. De atunci, după ce a primit un statut internațional ridicat, Novruz este sărbătorit la o scară specială ca o sărbătoare care întărește relațiile pașnice dintre statele vecine, apropie popoarele și popularizează tradițiile lor istorice și culturale primordiale, demonstrând astfel triumful înaltelor principii ale umanismului, bunătății și creativității.

Un rol important în realizarea acestor succese l-a avut munca desfășurată de primul vicepreședinte al Azerbaidjanului, președintele Fundației Heydar Aliyev, UNESCO și ambasadorul de bunăvoință al ISESCO, Mehriban Aliyeva, cu scopul de a populariza și promova patrimoniul cultural imaterial al Azerbaidjanului, obiceiurile și tradițiile naționale ale statului nostru în întreaga lume.

Pe 21 martie se observă echinocțiul. Această zi a fost numită Novruz, Ziua Nouă, Anul Nou, deoarece primăvara începe în această zi. Însă, pregătirea pentru sărbătoare începe cu o lună înainte de data acesteia. Zilele de marți sunt considerate deosebit de festive.

Toate cele patru zile de marți din luna martie au propriile nume și credințe. Acestea sunt asociate cu patru principii ale naturii - acestea sunt Apa, Focul, Pământul și Aerul. Fiecare dintre cele patru zile de marți de dinaintea sărbătorii care precedă Novruzul este dedicată unuia dintre aceste începuturi și sunt numite în consecință: "marțea apelor", "marțea focului", "marțea vântului / aerului" și ultima zi de marți "marțea pământului". Trezirea acestor elemente ale naturii anunță sosirea celui de-al cincilea, elementul principal al unei noi zile luminoase - Novruz, începutul renașterii și revitalizării complete a pământului. Poporul azerbaidjan petrece această sărbătoare solemn și festiv, respectând ritualuri și tradiții.

"Marțea apelor" - prima zi de marți. Chiar și în cele mai vechi timpuri, strămoșii noștri înțelegeau că trezirea naturii, reînnoirea lumii are loc primăvara, tocmai primăvara începe Anul Nou. În plus, sărbătoarea Novruz este asociată nu numai cu începutul primăverii ca anotimp, ci și cu începutul prelucrării pământului și al însămânțării.

"Marțea focului" - în a doua zi de marți strămoșii noștri aprindeau focuri în jurul cărora se aduna întreaga familie, săreau peste foc, îi cereau Creatorului sănătate și bunăstare pentru ei și familiile lor și, desigur, se bucurau de apropierea primăverii și a Anului Nou. Focul ceresc, soarele, transformând zăpada în apă, dă naștere râurilor și astfel dă apă potabilă, drenează pământul. Potrivit credinței populare, focul curăță de impurități, înnobilează, invocă forțele întunecate și tot ce a fost mai rău în anul trecut arde în flăcări.

"Marțea vântului / aerului" – a treia zi de marți. Vântul este mișcarea aerului, fără de care dezvoltarea naturii este imposibilă. Începând cu această săptămână, primăvara își intră în drepturi.

"Marțea pământului" - ultima marți dinaintea sărbătorii. Marțea aceasta marchează începutul prelucrării de primăvară a pâmântului, simbolul pământului care se trezește. Debutul său cade într-un moment în care prima lună calendaristică a primăverii, martie, ia deja avânt și mai sunt doar câteva zile până la sărbătoarea Novruz.

În ultima marți, se obișnuiește aprinderea de lumânări în funcție de numărul membrilor familiei. Când se întunecă, copiii și tinerii merg pe la vecini, pun pălării sau șaluri la ușile lor, iar stăpânii casei pun în ele cadouri specifice. În același timp, aruncând pălăriile, se ascund, astfel încât proprietarul casei să nu știe cui îi face cadoul.

În ultima săptămână înainte de sărbătoare, pe chipul oamenilor se observă o bucurie deosebită. Curțile, apartamentele sunt decorate cu flori, se pregătesc mese festive, printre care un loc special este ocupat de pilaf, fructe uscate, ouă colorate, produse de patiserie - baklava, shekerbura, gogal și alte dulciuri. La fel ca multe lucruri din tradițiile antice ale poporului azerbaidjan, sărbătoarea Novruz este plină de simbolism. Deci, baklavaua este un simbol al stelelor de pe cer, iar straturile sale, al căror număr poate fi de 9 sau 12, simbolizează straturile Pământului, ale atmosferei. Sheker-Bura simbolizează luna, iar gogal - soarele. La fiecare ușă este pusă o khoncha festivă - o tavă cu fructe uscate, nuci și migdale, fistic și ouă colorate. De asemenea, se obișnuiește ca de Novruz să fie puse la germinat semințe - o mână de grâu într-o farfurie. Se crede că cu cât iarba de grâu este mai suculentă, cu atât va fi mai norocos și fericit anul în acea casă. Decorarea mesei festive simbolizează dorința de împlinire și prosperitate în anul următor. Conform legendei, seara de sărbătoare trebuie pentrecută în sânul familiei. De asemenea, starea de spirit trebuie să fie una bună, festivă, deoarece se crede că, așa cum întâmpini noul an, așa îl vei petrece.

În perioada sovietică, Novruz era considerat o sărbătoare religioasă și naționalistă. Multă vreme, a fost interzisă în Azerbaidjan. Politica urmată în anii puterii sovietice nu a putut să-l scoată pe Novruz din conștiința poporului azerbaidjan, la fel ca celelalte valori naționale și spirituale ale noastre. Printre meritele Liderului Național Heydar Aliyev a fost reîntoarcerea lui Novruz către istoria poporului nostru. Tocmai datorită Liderului Național Heydar Aliyev, sărbătoarea noastră națională, Novruz, ca parte integrantă a mișcării culturale generale, a început să fie sărbătorită în masă în anii '70 și '80 ai secolului trecut, iar în perioada conducerii Liderului Național Heydar Aliyev a Azerbaidjanului independent, festivitățile cu ocazia Novruz au intrat pentru totdeauna în viața poporului nostru. Astăzi, Președintele Ilham Aliyev acordă în aceeași măsură o atenție deosebită moștenirii noastre culturale și spirituale. Felicitările adresate anual poporului de către șeful statului cu ocazia Novruzului, mărturisesc o atitudine sinceră față de valorile noastre naționale și spirituale.

Păstrarea obiceiurilor străvechi este o expresie vie a iubirii față de moștenirea noastră culturală și adevăratele valori spirituale ale poporului azerbaidjan.

Dr. Huseyn N. Najafov,

Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar

al Republicii Azerbaidjan în România

https://www.agerpres.ro/ots/2023/03/20/novruz-istorie-si-traditii-in-azerbaidjan--649805?fbclid=IwAR1aGxZnKpiD6bZHDNQ_DiO2d1aRv1AnTSW49W1wn2pCnAp--a4l7UzBV5s